Oficial, economia ţării a ieşit din recesiune, dar populaţia?

 Iată ca INS s-a grăbit să anunţe, mai devreme decât era stabilit iniţial (16 mai), datele estimate privind evoluţia PIB pe trimestrul I 2011. Aşa cum precizam şi luna trecută, Guvernul anunţase cu mult timp inainte ca INS-ul să emită comunicatul oficial, că România va ieşi din recesiune începând cu trimestrul II 2011, însă nu este vorba de iesirea din recesiune, ci doar o îndepăratare, extrem de firavă, a economiei româneşti de zona depresiunii.Dar cum creşterea economică estimată este aproape nesemnificativă, respectiv 0,1% în trim. IV 2010 faţă de trimestrul precedent şi de 0,6% în trimestrul I 2011 faţă de cel precedent, aceasta ar putea să reprezinte chiar marja de eroare în cazul unei astfel de estimări provizorii.

Cum anunţul oficial a venit mai devreme decât era anunţat şi a coincis cu Congresul PDL (la care a fost reales în funcţia de preşedinte al PDL Emil Boc), nu ştim cât de reale sunt datele, şi dacă nu cumva creşterea este fapt o scădere.Pentru ca cetăţenii să înşeleagă mai bine pe unde se află economia ţării şi cât de bine se trăieşte în România comparativ cu anul 2008 vom face următoarea comparaţie. Dacă luăm ca punct de reper nivelul PIB din anul 2008 pe care-l considerăm, din punct de vedere al formelor de relief, ca fiind „nivelul mării” , am putea spune ca înainte de creşterea economică anunţată de INS la nivelul a doua trimestre consecutive (trim IV 2010 şi trim. I 1 2011, adică PIB-ul ţării (pe care putem sa-l considerăm că exprimă o medie a nivelului de trai al populaţiei), se afla undeva cu 900 m sub „nivelul mării”, iar după creşterea de 0,1% din trim. 4 2010 a mai crescut 10 m şi cu 60 m după creşterea economică estimată pentru trim I 2011.Exprimat ca nivel de trai al populaţiei, înseamnă că pentru 10% din populaţie, nivelul de trai se află undeva „la nivelul mării”, acesta nefiind afectat de recesiune, pentru 80% din populaţie, nivelul de trai se află încă în depresiune, adică la 900 m sub nivelul mării, pentru 9% din populaţie se află pe la jumătatea distanţei, adică pe la 450 m sub nivelul mării, iar pentru restul de 1% din populaţie, din care fac parte cei care nu numai că nu au fost niciodată în criză, dar a căror averi s-au mărit odată cu criza, cum ar fi Elena Udrea, Berceanu, Eba, Videanu, etc, nivelul de trai se află undeva pe la „cota 1500 m” în Elveţia. Dacă facem o media la toate acestea vom contata că întradevăr nivelul de trai al populaţiei crescut în ultimile două trimestre cu 0,1% şi respectiv 0,6%.Dacă la capitolul creştere economică ne-am cam lămurit pe unde ne aflăm, adică încă pe „fundul prăpastiei”, de unde încercâm să urcăm, din nou, muntele abrupt al creşterii economice, privind cu nostalgie la îndepărtatul vârf (nivelul PIB-ului din 2008), ce se află cu aproape 9 procente mai sus, ne gândim cât de realistă poate fi ţinta de aderare la zona euro, stabilită pentru anul 2015 prin programul de convergenţă.

Cristian Marinescu